Patru de Pentagrame

Cartea descrie ceva construit cu mult efort, dar care posedă și o anumită marjă de siguranță. Acest lucru ar putea fi orice — o afacere, sănătatea, o relație sau un sistem de valori. Acest „ceva” pare de încredere, dar, în realitate, îi lipsește elasticitatea și capacitatea de adaptare. Aceasta este o carte a posesiunii și a păstrării lucrurilor care ne aparțin, a satisfacției față de situația actuală și a dorinței de a o menține. Aici se concentrează energia persoanei căreia i-a picat Patru de Pentacle.

Simbolizează prudența și planificarea atentă, disponibilitatea de a acționa pentru a obține stabilitatea dorită sau de a păstra ordinea existentă. Oferă senzația de teren solid sub picioare, dar... și sentimentul că un anumit factor amenință stabilitatea actuală, apărând astfel nevoia de a-ți proteja domeniul (similar cu Nouă de Bâte). Egoism și lăcomie, dorința de a-ți păzi valorile (timpul, banii, diverse oportunități), teama de pierdere și lipsa dorinței de a împărți. Este un fel de blocaj și stagnare.

Uneori, se întâlnesc interpretări precum creșterea veniturilor și a influenței, dar cuvântul „creștere” este totuși îndoielnic în contextul acesteia. Esența cărții Patru de Pentacle este fixarea a ceea ce există deja și asigurarea inviolabilității și siguranței. E o culcare pe lauri bine păziți (destul de decenți, de altfel), dar care împiedică mersul înainte și pregătirea pentru viitor.

Patru de Pentacle simbolizează sfârșitul procesului al cărui început l-am văzut sub semnul Asului și al cărui punct de ascensiune a fost în Trei de Pentacle. Pătrarul spune că omul a obținut ceea ce și-a dorit și nu mai tinde spre culmi noi: ceea ce are îi este suficient. Nu există nicio intenție de a depune vreun efort pentru a obține mai mult. O semnificație veche este aceea a unui om care obține succes, dar unul mic. Cartea simbolizează o anumită „nișă ecologică” ocupată de un om în societate — a răzbit undeva, a realizat ceva, încearcă să se mențină. Succesul atins aici este logic și reprezintă rezultatul eforturilor depuse.

Cel mai bun lucru pe care îl oferă energia acestei cărți este stabilitatea și ordinea, obținerea unui oarecare control asupra a ceea ce nu îți dă pace. Crowley considera că ea aduce o stabilitate și o protecție de durată, dar problema este că, prin ea, omul simte mult mai multă anxietate decât protecție, iar tocmai această anxietate îl îndeamnă să ia măsuri de autoapărare ulterioară. Energia acestei cărți nu permite „tot felul de întâmplări”, deși viața este atât de plină de ele!

De fapt, în situații periculoase și confuze, energia cărții Patru de Pentacle este bună și pe alocuri chiar salvatoare. Ajută să nu înnebunești, să menții granițele, să te ții pe poziții, să te protejezi de o amenințare externă. În același timp, are o semnificație destul de puternică de cerc vicios și de joc de-a „da, dar...”.

Uneori, cartea prevestește o confruntare cu „legea și ordinea”, o interacțiune cu anumite structuri birocratice, administrative.

Una dintre semnificațiile tradiționale este un cadou scump. În general, în vechile manuale de interpretare, cărții i se atribuie exclusiv semnificații pozitive, în special din perspectiva oamenilor din acea epocă — avere, primirea unei moșteniri; recompensă, beneficii, servicii, favoruri; de asemenea — lipsa grijilor, siguranță și ordine în casă, o poziție solidă. Parcă și vezi un burghez onorabil, poate chiar înnobilat (personajul are o coroană pe cap). Pentru omul modern este mai greu să se identifice direct cu o astfel de imagine, prin urmare apariția acestei cărți într-un tiraj a început să fie percepută adesea negativ — ceva de genul unei ciocniri cu un zgârcit care va refuza un împrumut.

Misterul acestei cărți este un cerc vicios, un spațiu limitat.

Fixată, precaută și posesivă — asemănătoare stării pe care o experimentăm într-un aeroport sau într-o gară, făcându-ne griji pentru siguranța bagajelor noastre. Este o carte a controlului și a anxietății. Dacă pică Patru de Pentacle, este prezentă teama pentru existență, o mare anxietate ascunsă și o nevoie acută de protecție. Ea exprimă suspiciune, încăpățânare și o enormă lipsă de dorință de a-și asuma măcar cel mai mic risc.

Toată energia este cheltuită pe păstrarea status quo-ului (nimic nu pleacă, deși nimic nici nu poate veni). Ne învârtim în cerc, agățându-ne de situația actuală din dorința de stabilitate și protecție, care s-a transformat aproape într-o obsesie.

Omul lui Patru de Pentacle nu-și lasă gențile din mână — și nu va abandona nici o valiză fără mâner. În acest sens, este asemeni unei fortărețe neclintite. „Un zgârcit de primă mână”, asta îți vine să spui. Se teme să nu ajungă la sărăcie la bătrânețe. Se teme să piardă orice (dacă în preajmă este și Nouă de Spade, atunci de-a dreptul intră în panică).

Îi este caracteristic să tremure pentru banii lui dacă este om de afaceri, pentru cei dragi dacă este un tată de familie, pentru locul său în trupă dacă este artist (și statutul de premier nu va face decât să-i amplifice temerile)... se poate continua la nesfârșit. Probabil, în prezent, cel care întreabă se apără de unele atacuri la adresa sa. Prin această carte, omul este predispus să respecte o precauție extremă în toate, tremurând pentru bunurile sale, așa cum le înțelege el.

Ea descrie egoism, lăcomie, viziuni înguste, meschinărie, dar la ce anume se vor referi acestea — bani, relații, etc., aceasta este cu totul altă întrebare. Fidelitatea față de propriile obiceiuri, refuzul de a schimba ceva — este una dintre cheile principale ale acestei cărți. Un „cruciat al propriilor principii”, sau și mai precis — un „tanc” (prezența blindajului, câmp vizual îngust, spațiu strâmt, în același timp fixat pe propria „misiune de luptă”).

Putere și o abordare inflexibilă în lupta pentru ordine, stabilitate și structură în viață. Menținerea acestor standarde pare mai importantă decât bucuria de a trăi și umanitatea.

Omul lui Patru de Pentacle are cu siguranță caracter, deși destul de neplăcut, și știe ce vrea și ce nu vrea, uneori — chiar prea bine, iar în cele din urmă, totul se reduce la a se sluji pe sine.

Cel mai bun lucru pe care îl poate oferi această carte este pragmatismul și talentul organizatoric în limite restrânse, capacitatea de a se baza doar pe sine, atingerea securității materiale și capacitatea de a face față oricărei situații dificile de viață, păstrând controlul. Cel mai rău este mizeria lăcomiei, manifestată printr-o totală neîncredere în cei din jur, calcularea a totul în bani și disponibilitatea pentru orice ticăloșie de dragul propriilor interese.

Totodată, omului îi este caracteristică lipsa de compasiune și noblețe, explicată prin pretexte plauzibile („am o familie și copii”, „am câștigat asta prin muncă grea și nu am de gând să împart cu nimeni” etc.). La mijloc între aceste stări se află o prudență sporită, care poate lua cele mai diverse forme („eroii normali ocolesc întotdeauna” cu Șapte de Spade, „ce înfricoșător e să trăiești” cu Luna și așa mai departe). Caracterizează un om ferm pe poziții, dar în același timp conservator până la timiditate: se teme să facă cel mai mic pas la stânga sau la dreapta, doar pentru a nu aduce în viața sa ceva nou și, prin urmare, necunoscut.

Această carte îl poate „ajunge din urmă” și pe omul creativ (de altfel, una dintre semnificațiile sale este un talent moștenit). În acest caz, poate indica faptul că se agață de laurii săi sau de maniera obișnuită de lucru, îi este greu să se lase în voia fluxului și își blochează propriile capacități creative în limitele unei căi bătătorite. Poate fi și o obsesie pentru o idee fixă, nu neapărat materială. Deși, în general, destul de des această carte descrie acea degradare specifică a conștiinței care îl cuprinde pe un om dacă de dimineața până seara își face griji exclusiv pentru probleme bănești (fie că e vorba de „o bucată de pâine” sau tranzacții cu imobiliare de elită) — interesele se îngustează catastrofal, psihicul încetează să mai reacționeze la stimuli nemateriali, iar disprețul față de tot, cu excepția propriilor interese, cunoscut în popor drept egoism, înflorește în toată splendoarea. Nu te poți înțelege cu un om al lui Patru de Pentacle nici să riște, nici să bea șampanie (s-ar putea să fie nevoie să o mai și plătească!)

În Patru de Pentacle se armonizează de fapt cum nu se poate mai bine fermitatea și realitatea elementului Pământ (pentacle) cu stabilitatea numerologică și ordinea Pătrarului. Aceasta este o un fel de sistem compact cu propriile sale granițe și standarde. Pe carte este înfățișat un rege cu o coroană pe cap, îngrădindu-se de viață prin Pentaclele sale.

Nu poate face un pas (două pentacle îi stau sub tălpi), nu se poate gândi la nimic altceva (al treilea pentaclu îi „apasă” pe coroană) și este obsedat de ideea de a se proteja și a se pune la adăpost (al patrulea pentaclu îi acoperă centrul corpului ca un scut). În același timp, această imagine a unei fețe încoronate ilustrează faptul că puterea pământească este adesea obținută prin concentrarea resurselor, o atitudine plină de venerație față de cele cucerite și un fel de lăcomie.

Pe Arcanul Tarotului Thoth este descris simbolic „orașul divin Ierusalim” — materializarea prezenței lui Dumnezeu pe pământ. Acest Arcan ridică o întrebare: ce anume din cele pământești este important pentru tine și de ce? Un loc sfânt nu e niciodată gol — unde este „locul tău sfânt” și ce se află acolo? Căror zei sau idoli le slujești și te închini? Nu cumva vițelului de aur (ca variantă)? Așa cum scriu Banzhaf și Akron, forța Pătrarului nu stă în materia însăși, ci în modul în care îi dăm un sens și o punem în centrul atenției. Oamenii iubesc lucrurile, proiectând asupra lor o cantitate uriașă din energia lor psihică sub formă de atașament.

Suntem rareori cu adevărat atașați de obiecte nemateriale (idei și principii). De cele materiale — tot timpul. Sufletul celuilalt este mult mai interesant pentru noi dacă există un corp în care acesta locuiește. Idealizăm vizibilul, ceea ce poate fi atins. La cel mai înalt nivel, „prozaicul” Patru de Pentacle pune cu adevărat „întrebări de un milion de dolari” — care este sensul vieții? De ce vrem să posedăm ceea ce ne dorim și suntem cumplit de dezamăgiți dacă posesiunea este imposibilă? Care este menirea noastră?

În tema lui Patru de Pentacle răsună clar tema Racului și a planetelor semnificative în această zodie — Jupiter și Luna. Prin Jupiter pot veni daruri, patronaj, beneficii sociale, ajutor umanitar. Luna accentuează importanța casei, a familiei, a siguranței. Totul la un loc — atașament față de material. În sens magic, îi corespund ofrandele materiale, donațiile, micile obiecte destinate locuitorilor din lumea de dincolo (inclusiv mâncare și băuturi), de asemenea toate situațiile în care un om se „răscumpără”, plătește pentru iertarea păcatelor în sens literal (un exemplu istoric viu este practica indulgențelor).

Există opinia că această carte corespunde celui de-al treilea decan al Capricornului și simbolizează obținerea unor rezultate materiale reale, sprijinul pe temelii solide și convingerea fermă în corectitudinea propriului drum. Acest decan se caracterizează prin pragmatism, utilizarea constructivă a oportunităților și o înțelegere obiectivă a propriului avantaj. Acest decan este guvernat de Soarele, iar în cadrul lui se pune problema modului de a gestiona abundența materială pe care o oferă viața.

Înțelegerea puterii valorilor materiale te face uneori ca, din frica de sărăcie, să acumulezi bogății, iar alteori să renunți la puterea sa autosuficientă de dragul propriei libertăți și să pierzi absolut totul. Reprezentanții acestui decan manifestă interes pentru problemele luptei pentru supraviețuire în condiții extreme, ceea ce permite descoperirea acelor capacități potențiale ale personalității asupra cărora societatea impune restricții. Oamenii acestui decan posedă un gust înnăscut: ceea ce este imperfect nu îi satisface. Acest decan simbolizează dobândirea de către un om a tuturor valorilor materiale de care are nevoie pentru viață și pentru activitatea viitoare.

Într-o oarecare măsură, opusul acestei cărți este Roata Norocului. Ea semnifică tocmai dinamica schimbării, nu reținerea, ci lipsa de reținere, renunțarea la control.

Lumină și umbră (Sfat și avertisment)

Sfat: cu siguranță e mai bună o pasăre în mână decât două pe gard (deși a strânge această pasăre până la sufocare tot nu merită). Sfatul este să aperi ceea ce ai realizat de amenințări externe, să te asiguri pe tine și bunurile tale, să tragi granițe clare pe perimetrul teritoriului tău, să te ții strâns de ceea ce este al tău, să-ți păstrezi calmul, să eviți cel mai mic risc, să acționezi la sigur în toate. Ține-te de planurile tale, nu ceda din poziții.

Avertisment: nu dobândi mai mult decât este necesar, nu te purta cu oamenii ca și cu lucrurile și nu te bloca în abordarea ta asupra situației. Încăpățânarea, rigiditatea și stagnarea — iată ce amenință treaba. Nu trebuie să te culci pe lauri — acest lucru împiedică puternic pregătirea pentru viitor. Mulți autori remarcă în mod rezonabil că o îngrijorare excesivă față de viitor și teama de orice schimbare sunt, în esența lor, ostile vieții, deoarece orice încercări de „a opri clipa”, de a menține totul așa cum este, sunt nu doar zadarnice, ci și contrazic cursul natural al lucrurilor. Astfel, Patru de Pentacle este o cale directă către Turnul, care semnifică ruperea unei cruste întărite.

Prin această carte trec concepte precum „nu-i treaba mea”, „cămașa e mai aproape de corp”. Patru de Pentacle este legată de conceptul de graniță și simbolizează un gard, o împrejmuire, orice fel de delimitare a parcelelor. Acest lucru se poate referi atât la terenuri, cât și la muncă (fiecare își ia partea). Cartea descrie destul de exact tocmai situațiile de delimitare, destrămarea grupurilor, a companiilor, înființarea propriei firme, începutul, ca să spunem așa, al unei „cariere solo” (uneori și în sens literal). Lipsa dorinței de a-ți împărți puterea. Relații ostile în colectiv.

Specializare îngustă, cultură organizațională birocratică cu tendință spre stagnare. Un labirint de reguli, prescripții și asigurări excesive, unde domnește o atmosferă de zgârcenie, meschinărie, iar uneori de corupție, venalitate.

Această carte indică nu atât o „culcare pe lauri”, cât o agățare convulsivă de acești lauri — cum s-ar spune, simțiți diferența. În general, aici se văd puterea și statutul (nu degeaba personajul lui Waite are o coroană pe cap), dar mai degrabă la nivelul unui șef mărunt. Cel mai bun lucru pe care îl poate oferi această carte este consolidarea organizației, concentrarea resurselor, restabilirea ordinii și acțiuni consecvente pentru protejarea propriilor interese.

Tradițional — cartea negustorilor, a prăvăliașilor și a cămătarilor. În accepțiunea modernă, este cel mai strâns legată de companiile de asigurări, analiștii financiari, profesiile care au legătură cu structurile bancare și de securitate. Vama, inspecția. De asemenea — ocupațiile legate de tezaurizare și paza colecțiilor, muzee, galerii.

Tradițional — moștenire, o situație patrimonială solidă. În general, această carte favorizează concentrarea de bani și alte resurse materiale, însă aduce și un sentiment clar de insuficiență a acestora. Venit, dar modest. Poate fi o stabilitate financiară de tipul unui salariu mic, dar regulat. Deși semnificațiile tradiționale ale acestei cărți în sine sunt succesul financiar, siguranța, ordinea, stabilitatea materială.

În cel mai bun caz, această carte indică o consolidare a pozițiilor, acumulare treptată, siguranța investițiilor. Dar este greu să simți cu adevărat această siguranță prin intermediul ei.

Această carte simbolizează un refugiu, așa că pentru chestiunile locative ar putea fi considerată favorabilă — poate că nu va fi „casa visurilor”, dar cel care întreabă nu va rămâne fără un acoperiș deasupra capului. Una dintre semnificațiile tradiționale ale cărții este o locuință la oraș.

Un accent pe inviolabilitatea bunurilor, a proprietății (a-l jefui pe deținătorul lui Patru de Pentacle este o treabă dificilă — el își va smulge înapoi cu mâinile ce este al lui). Această carte spune întotdeauna că bunurile îi aparțin omului de drept.

Aceasta este o carte a lăcomiei, iar dacă tirajul se face pentru obținerea unui ajutor financiar, e greu de crezut că se poate conta pe un rezultat deosebit de bun, deși ceva ar putea pica (nu este exclus să fie cu o dobândă de cămătar).

Cartea inversată este considerată în mod tradițional rea pentru problemele de bani. Cheltuieli neprevăzute, instabilitatea situației materiale. O afacere nereușită, scăderea capitalului acumulat anterior, pierderi financiare, iar cu un anturaj foarte negativ — chiar până la ruinare.

Uneori, prin această carte trece o „frică de reparații”, că se va întâmpla ceva cu bunurile, meschinărie, o îngustime dictatorială a poziției. Lipsa dorinței de a ceda ceva, de a face cel mai mic compromis, o rigiditate și o inflexibilitate flagrante, un stupor al voinței. O carte a egoismului, fricii, controlului, autoapărării, a prudenței excesive. Aspirația spre siguranță, refuzul total de a risca, viziune îngustă, stabilirea și protejarea granițelor.

Patru de Pentacle are destul de multe semnificații diferite în domeniul vieții personale și aproape toate sunt destul de negative.

În primul rând, este cartea „celor care nu vor”. Exact acel caz în care iubitul sau iubita nu se grăbește la altar și se apără în toate felurile de această perspectivă („mie îmi e bine și așa”). Fidelitatea față de propriile obiceiuri, refuzul de a te clinti din loc, rezistența la schimbări — se declanșează și aici. Omul lui Patru de Pentacle crede în corectitudinea căii alese și nu e nimic de „prins” aici. Sarah Bartlett scrie că pe Patru de Pentacle este înfățișat cel mai mare individualist din pachetul de Tarot.

Cartea face să se înțeleagă clar că cercul de speranțe și vise al omului în acest moment este destul de limitat, și indiferent ce i s-ar spune despre necesitatea de a face următorul pas în direcția construirii unei relații, el doar respinge cu iritare. O caracteristică importantă a acestei cărți este incapacitatea de a împărți (în acest caz, este literalmente lipsa dorinței de a te „împărți pe tine” cu alt om).

În al doilea rând, aceasta este o carte a sentimentelor posesive în relații, a dorinței de a păstra „ceea ce este al tău”, de a-ți proteja valoarea vie (și bunurile). „Nu te voi da niciodată nimănui.” Dorința de a ține dragostea sub cheie, de a nu-i oferi partenerului libertate, de a nu permite nici măcar cea mai mică doză dintr-un asemenea risc. Stabilirea de granițe de dragul siguranței, frica și dorința de a avea control total asupra situației (mergând până la josnicie), care izvorăsc dintr-o dragoste pentru bunăstare așa cum o înțelege persoana însăși, și chiar mai exact — din vulnerabilitatea emoțională și teama față de viitor. Gelozie (dacă în preajmă sunt și Spade, și Diavolul — Othello e gata).

Sub Patru de Pentacle se creează adesea o atmosferă sufocantă de suspiciune, în care unul trebuie să îi dea constant celuilalt un fel de garanții și să-și dovedească fidelitatea (citește: apartenența). Aici înțelegerile și obligațiile devin extrem de importante. Ca o consecință deosebită, se manifestă destul de clar evitarea oricărei pasiuni în relații, deoarece pasiunea este ceva care distruge granițele și ordinea obișnuită.

Uneori, această carte indică o uniune pură din interes, în care banii joacă primul și ultimul rol. În orice caz, libertatea, inspirația și alte lucruri de acest fel în aceste relații se uită foarte repede. O atmosferă de plictiseală, lăcomie și meschinărie nu este ceea ce înfrumusețează o viață împreună. Poate că singurul plus al lui Patru de Pentacle este fidelitatea. Fie că iubește, fie că nu iubește, acest om este predispus la devotament („Dar sunt dată altuia și îi voi fi fidelă veșnic”), iar dacă aceasta este totuși o tranzacție, își va îndeplini onest obligațiile.

Prin această carte se manifestă setea de a avea un teren solid sub picioare, precum și tendința de a respecta regulile. Omul nu admite nicio incertitudine în probleme de dragoste, nu are intenția de a comite fapte nechibzuite și, în general, instinctul de conservare i le înlocuiește pe toate celelalte. „Teren solid sub picioare” și încrederea în ziua de mâine — iată conceptele sale de cult. Îi este caracteristică lipsa dorinței de a-și arăta sentimentele și de a se lăsa ghidat, în general, de mișcările sufletului.

Economia de sentimente poate duce foarte bine la situația în care omul încearcă în mod repetat să construiască relații exclusiv din interes și/sau rămâne singur.

Cuvintele cheie ale lui Patru de Pentacle sunt a avea, a poseda, a aparține. Acesteia nu îi place deloc să „ofere” și să se deschidă. De regulă, sub această carte nu e loc de sex, ea poartă un aspect de rigiditate și indiferență senzuală. În general, trebuie remarcat că Pătrarii (cu excepția Bâtelor) pică atunci când totul merge prost în relații. Nu cea mai populară, dar o semnificație interesantă a lui Patru de Pentacle se manifestă prin faptul că este o carte... a zgârceniei intime, a „reținerii”, a refuzului sexului cotidian față de partener din diverse motive.

Dar, de regulă, aceste motive se află undeva în domeniul controlului, al anxietății, al blocajelor și al egoismului banal, în cele din urmă. Și pe urmă — ba o doare capul, ba a început postul, ba e hochei la televizor. Ne întoarcem de unde am plecat — este cartea „celor care nu vor”, care nu doresc să se împartă pe ei înșiși cu altcineva.

Dacă cartea descrie viața de familie, atunci cel mai probabil aceasta arată ca o stabilitate și ordine, prețul cărora este pierderea noutății, stagnarea, lipsa de mișcare, o fixare pe valorile și grijile materiale, pe posesiune și siguranță. În casă este tipică o atmosferă oarecum de „tezaurizare a gunoaielor”, în care este foarte greu să arunci chiar și cele mai inutile vechituri. Acesta este cazul în care relațiile sunt trainice — ca o închisoare bună.

Ele funcționează, da, dar le lipsește categoric aerul proaspăt pentru a se dezvolta și înflori cu adevărat. Patru de Pentacle descrie adesea ceva care s-a împotmolit solid și se mișcă într-un cerc vicios. Tot felul de „colivii de aur” (în acest caz mai degrabă — suflate cu aur) și „statul sub lacăt” (în schimb „ca în spatele unui zid de piatră”) trec de asemenea prin această carte (și temperatura acestui zid corespunde, cel mai probabil, materialului din care este construit).

O situație în care un om este destul de capabil să muncească, dar este forțat să își protejeze rămășițele sănătății și să se poarte cu ea cu grijă. Ar putea fi starea unui om în vârstă destul de puternic încă, sau a unuia care suferă de vreo boală cronică (sau chiar incurabilă), cu care, în condițiile unui comportament corect, se poate trăi destul de mult și calitativ. Semnificația tipică a acestei cărți este norma la limita patologiei.

În general — blocaje ale fluxurilor energetice, tot felul de blocaje, înfundări, constipații. Intoxicarea organismului, acesta a acumulat o mulțime de lucruri și nu vrea să le cedeze (aceasta poate fi și greutatea în exces, de exemplu).

În poziție Inversat, Patru de Pentacle indică manifestările negative asociate cu zodia Racului. Aici e vorba și de pierderi bănești, și de discordie în familie. Certuri din cauza moștenirilor, a problemelor de proprietate. Încetarea unui venit constant. Cheltuirea fără scop a banilor, achiziții inutile, risipă. Incapacitatea de a trasa granițe într-o situație de confruntare. Dezordine în afaceri, incapacitatea de a te aduna, de a te organiza, nepăsare.

Cea mai tradițională semnificație sunt întârzierile, amânările, obstacolele, restricțiile, a fi „înconjurat din toate părțile”. Mecanismul de acțiune al acestei cărți este apropiat de o înfundare, un blocaj, constipație, un „dop”. Aceasta poate fi, de exemplu, în deplină concordanță cu suita, o eroare de sistem și o întârziere a plăților. De asemenea, una dintre semnificațiile cărții este picarea la examene (tot, la propriu, „nu a trecut”). Din nou, e puțin probabil să se acorde un credit sub această carte.

În același timp, această carte poate avea și o semnificație pozitivă din punct de vedere psihologic — un om învață să se deschidă, să împartă, să depășească barierele propriilor temeri și apărări. Cărțile din jur pot spune ce va ieși din asta și cu ce va răspunde lumea la încercarea de a ieși din carapace.

Aceasta poate fi o indicație a disponibilității de a risca, inclusiv în ceea ce privește jocurile de noroc și speculațiile. Cu niște cărți înconjurătoare adecvate, ne putem aștepta la o exprimare mai deschisă a sentimentelor, la renunțarea la protecția totală.

Cu Turnul – plata pentru agățare și stagnare, pierderea neașteptată a ceea ce ai reușit să obții

Cu Luna – o atitudine lașă față de viață

Cu Șapte sau Nouă de Bâte – „niciun gram inamicului!”, se intensifică motivul protecției și al pazei

Cu Doi de Spade – un cadou din partea prietenilor (dintr-un vechi manual de interpretare)

Cu Patru de Spade – un sfat să „stai la fund” și să atragi cât mai puțină atenție asupra ta

Cu Cavalerul de Pentacle – un cadou util

După Regele de Cupe inversat – necesitatea de a da o mită

Dedal, părintele sculpturii și arhitecturii grecești, cel care a construit labirintul pentru regele Minos.

Regele Midas, care transforma în aur tot ce atingea, neexcluzând rudele apropiate.

O frază uluitoare în care cineva a reușit să combine nu mai puțin de două zicale în stilul lui „Patru de Pentacle”: „Mă strânge zgârcenia să-i dau Cezarului ce-i al Cezarului”.