A treia sarcină este să crești pe cineva și să îl duci până la independență. Citirea directă sunt copiii: nu doar să îi naști, ci să îi duci până la o profesie și până la priceperea de a trăi pe cont propriu.
La fel sunt socotiți elevii și cei aflați în grija cuiva: acela pe care omul s-a apucat să îl învețe și pe care l-a dus până la un nivel. Felul în care copilul a ajuns în familie — s-a născut, a fost adoptat, a venit odată cu a doua căsătorie — nu schimbă sarcina.
Al doilea făgaș este producția. Trei răspunde de facere: nu „am cumpărat și am revândut", ci „am luat și am făcut". De aici și profesiile în care există un ciclu de fabricație, precum și conducerea unor astfel de procese.
Ce au în comun ambele citiri: trebuie să apară ceva ce fără acest om nu ar fi existat, iar acel ceva trebuie să crească până ajunge să se țină singur.