3

Martie

Sfere care folosesc această interpretare:Sarcina în neam

Interpretările sunt disponibile deocamdată doar în limba rusă — traducerea este în lucru.

În vechime anul începea în martie — iar sistemul citește această lună ca început al drumului, ca timp al ideii și al primului pas.

Sarcina lunii martie este să construiască din nou. Omul vine în neam ca acela care începe: își face propria afacere, propria familie, propriul mod de trai — și o face altfel decât se obișnuia înaintea lui.

I s-a dat capacitatea de a-i așeza nu doar pe sine, ci și pe alții: adună oameni în jur, împarte, îi pune pe picioare. Adesea tocmai de la el începe în neam o linie nouă — ca stare materială, ca educație, ca mod de viață.

Dificultatea este că nu are pe ce să se sprijine. Omul născut în martie primește rar ceva de-a gata și aproape întotdeauna pornește de la zero, inclusiv înțelegerea a cum trebuie de fapt făcut.

Sarcina se îndeplinește când, după el, în neam există ceva ce nu exista înaintea lui.

Sarcina în neam

Sarcina în neam = numărul lunii (1–12)

Luna răspunde de tinerețe — de ceea ce trebuie parcurs în primii nouă ani — și de încarnarea de acum în ansamblu. Dacă ziua vorbește despre trecut, luna vorbește despre ceea ce se întâmplă acum.

Tot ea răspunde de legăturile cu oamenii: de felul în care omul se raportează la ceilalți și în care își construiește relațiile. Și de neam — intrând în luna sa, omul ocupă un anumit loc în neam.

Sistemul deosebește trei feluri de karmă. Cea personală a fost adunată de om însuși într-o viață anterioară. Cea familială — tot de el, dar în raport cu cei apropiați. Cea a neamului este lucrată doar de urmași și, de regulă, peste o generație: omul se ocupă de ceea ce au lăsat bunicul și bunica, iar copiii lui — de ceea ce au lăsat părinții. Există și excepții.

Sarcina în neam este tocmai această parte care ține de neam. Rostul ei nu stă în vina pentru înaintași, ci în faptul că celui care intră în casă îi revine starea ei: are de făcut ordine cel care locuiește în ea.

Separat: karma altuia nu poate fi influențată. Chiar dacă omul este împins spre rău, el răspunde singur — și tot din acest motiv poate să pună singur capăt.